From: CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA office@ccn.ro [alpinet2k] <a...@yahoogroups.com> Date: Fri, Sep 26, 2014, 11:30 pm Subject: [a] GANDURI DE ZIUA INTERNATIONALA A MUNTILOR CARPATI
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================
GANDURI DE ZIUA INTERNATIONALA A MUNTILOR CARPATI
26 Septembrie este Ziua Internationala a Muntilor Carpati, eveniment
marcat in toate cele sapte tari semnatare ale Conventiei Carpatice
(incheiate in 2003 si ratificate si de tara noastra in anul 2006),
formand un cadru regional de cooperare intre Cehia, Polonia, Slovacia,
Ungaria, Ucraina, Romania si Serbia pentru protectia si dezvoltarea
durabila a acestui lant muntos de peste 1500 km lungime, coloana
vertebrala a estului european.
Carpatii sunt un element definitoriu al Romaniei, acoperind peste o
treime din suprafata tarii si fiind elementul geografic central al
acesteia, cu rol important istoric, economic, cultural, militar,
turistic si de mediu. Doar ca, in loc sa tratam cu respect si grija
acest deosebit patrimoniu, il supunem unei presiuni tot mai mari si mai
iresposabile, amenintand grav peisajul, mostenirea culturala si natura
carpatina, de parca ar fi un teritoriu al nimanui sau al inamicului, si
nu perla turistica, adapostul in vremuri grele, leaganul de civilizatie,
castelul de apa si lada de comori minerale a Romaniei.
Astfel, padurile carpatine sunt intr-un proces accelerat de bracuire si
taieri rase masive si in mare parte si ilegale, in profitul marilor
rechini forestieri internationali prin care milioane de metri cubi de
lemn furat sau cumparat pe preturi de mai nimic de la stat sau privati
iau calea altor zari, si inca sub forma de lemn brut sau cu prelucrare
minimala, iar autoritatile tocmai se pregatesc sa modifice din nou Codul
Silvic in favoarea mafiei lemnului, dar pe de alta parte in mod ipocrit
proclamam Gradina carpatica drept brand turistic al Romaniei.
Raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni
interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, care le lasa
aproape seci si cu albiile distruse de lucrari criminale tolerate de
autoritati. Culmile cele mai frumoase sunt slutite de paduri de eoliene,
antene GSM si linii electrice aeriene, iar habitatele sunt fragmentate
si asaltate de masini, case de vacanta si picnicareli poluatoare in urma
realizarii de tot mai multe sosele asfaltate si zone dezastruoase
urbanistic, de vile de vacanta cu arhitectura de prost gust si care se
intind peste tot ca un cancer, in timp ce stanele si salasele
traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii
motorizate puternic poluante.
Marile carnivore, protejate prin conventii internationale, sunt sursa de
profit pentru vanatoarea practicata in mod neetic si antiecologic,
tintind mereu exemplarele cele mai valoroase, visate de cei cu bani din
Occidentul care si-a exterminat cu inconstienta toti ursii si lupii si
acum se infrupta lacom din fauna carpatina, iar mineritul continua sa
lase rani cumplite in peisaj si in calitatea apelor de suprafata si
subterane, si in loc sa se vindece aceste rani, se planuiesc noi mari
exploatari de suprafata.
De aceea, desi 26 Septembrie ar trebui sa fie o sarbatoare, pentru cine
cunoaste si iubeste Carpatii, este mai mult o zi in plus de lupta pentru
apararea lor de agresiunile unor oameni, firme si autoritati fara cap
sau fara scrupule, si de ingrijorare ca aceasta zi care ar trebui sa fie
festiva risca sa ajunga o zi de comemorare, daca noi ca societate nu ne
schimbam atitudinea fata de aceasta comoara daruita de natura si
batjocorita de oameni.
Cluj-Napoca, 26 septembrie 2014
Radu Mititean
director executiv CCN
------------------------------------
------------------------------------
-------
Redirectare 2% din impozit catre Alpinet:
http://www.alpinet.org/doilasuta
-------
Grupul Alpinet pe linkedin.com: http://www.linkedin.com/e/gis/25818/219FAB093CB7
si pe Twitter: http://www.twitter.com/alpinet
-------
PROMO: Junior Velier 2013: http://www.facebook.com/JuniorVelier
The messages are provided by the mentioned sources. We take no responsability for their form and content.
Un alt circuit cu punct de plecare şi sosire din staţiunea Vidra se poate realiza urmînd traseul de mai sus, care permite vizitarea zonei carstice Pietrile-Mogoşu. Pînă în Şaua Pietrile traseul este comun cu traseul nr. 19. Din Şaua Pietrile urmăm drumul de culme Ştefanu-Valea Măceşului, în direcţia est, abordînd prima serpentină care ocoleşte Vîrful Pietrile (1877 m), impunător prin stîncile sale calcaroase.
Spre sud îşi adînceşte valea Pîrîul lui Tocan, iar spre vest lăsăm în urmă silueta masivă a Vîrfului Puru, cu căldarea sa glaciară situată spre nord. Drumul urcă treptat şi în curînd ajungem într-un mic platou de unde avem o frumoasă privelişte spre lacul Vidra, aflat la nord. Ocolim apoi un vîrf rotunjit (Boarneşu -1923 m), drumul efectuînd o serpentină spre sud pe la obîrşia pîrîului Pietrile.
Trecînd pe versantul estic al vîrfului, în faţă ni se deschide bazinul Turcinului Mic în care abundă pinteni de calcar, iar ceva mai jos se zăreşte un portal ("Poarta Soarelui") provenit prin prăbuşirea unei vechi peşteri. Jos, la limita pădurii, într-un cadru pitoresc, se află stîna din Boarneşu. Spre est bazinul este închis de Vîrful Fratoşteanu Mare (2053 m), ultimul bastion al Munţilor Latoriţei pe partea răsăriteană a culmii principale. In continuare, drumul ocoleşte tot prin sud Vîrful Mogoşu cu relieful său ruiniform care se poate observa dacă ne abatem puţin spre versantul său nordic. Apoi traversăm o mică şa şi drumul trece pe partea nordică a culmii. Sîntem deasupra Muntelui Părăginosul şi mai jos aproape de liziera pădurii se află un mare saivan construit recent.
In dreptul culmii nordice se desprinde un drum de tractor pe care îl vom aborda părăsind şoseaua de culme. Ne îndreptăm mai întîi spre nord, apoi spre est coborînd spre izvorul Vidruţei, un şuvoi puternic de apă limpede şi rece care iese de sub stînci calcaroase. De aici vom urma valea Vidruţei pe o cărăruie, apoi pe un drum de tractor vizibil de la Cotul Vidruţei. în continuare traseul este comun cu traseul nr. 6.
