Eutrofizarea se poate produce din cauze diverse, nu doar de la nitrati
proveniti din agricultura.
Iar culoarea verde poate fi de la eutrofizare dar nu numai....
Problema e mai complexa si e mai bine sa va documentati....
Anexez o prezentare foarte pe scurt a chestiunii eutrofizarii, extrasa
dintr-o brosura editata de mine nu demult... CIne vrea mai mult, am o
gramada de monografii si lucrari de specialitate, domeniul asta fiind si
preocupare profesionala pentru mine...
Radu Mititean
CCN CLuj
ANEXA
===========================
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA"
CLUBUL ECOLOGIC "TRANSILVANIA"
Radu Mititean
Seria de brosuri ECOAQUA
brosuri editate in cadrul proiectului ECOAQUA XXI - promovarea calitatii
apelor Somesului Mic, Crisului Repede si Crisului Negru prin intarirea
parteneriatelor de mediu, derulat de Clubul Ecologic "Transilvania" in
parteneriat cu Fundatia "EcoTop" si Clubul de Cicloturism "NAPOCA", cu
sprijinul consortiului Parteneriatul de Mediu in Europa Centrala format
din Fundatia pentru Parteneriat Miercurea-Ciuc si Hungarian
Environmental Partnership Foundation.
[...]
O apa bogata in nutrienti inseamna viata intensa daca exista si destula
lumina, oxigen etc. Daca sunt multe substante nutritive se poate ajunge
la o dezvoltare exploziva a algelor ("inflorirea apelor"
sau altor
producatori, atragand dezvoltarea "in cascada" a celorlalte categorii de
vietuitoare acvatice. Asta inseamna si cresterea consumului de oxigen
(descompunatori, producatorii in cursul nopti, consumatorii primari si
secundari). Uneori suprafata apei e complet acoperita de plante, astfel
ca in masa apei scade mult lumina si deci si fotosinteza, astfel ca pe
ansamblu nu mai poate produce destul oxigen desi cererea este in
crestere prin inmultirea organismelor. In plus, algele albastre produc
toxine. Astfel se poate ajunge pana la moartea pestilor si alte
fenomene. Acest fenomen in lant este numit (impropriu) in limbaj curent
eutrofizare.
[...]
Eutrofizarea se defineste ca imbogatirea apei cu substante nutritive
pentru plante - in primul rand azot si fosfor (ceilalti zeci de compusi
necesari dezvoltarii fiind foarte rar limitanti) - conducand la o
crestere puternica a algelor si macrofitelor ("inflorire"
care apoi
mor, cu consecinte grave: Scaderea calitatii apei (culoare, gust, miros,
tulburare, scaderea oxigenului, cresterea concentratiei de fier, mangan,
bioxid de carbon, amoniu, metan, hidrogen sulfurat etc.); corodarea
conductelor; afectarea functiunilor recreative (turbiditate crescuta a
apei si miros ce o fac neatractiva, afectarea inotatorilor prin
dermatite si conjunctivite de contact cu apa alcalina, risc crescut de
diverse boli ex. schistostomiaza, risc boli diareice la inghitirea apei
incarcate cu toxice algale); afectarea pisciculturii (mortalitate
piscicola, dezvoltarea speciilor nedorite); alte consecinte diverse:
infundarea filtrelor, tevilor etc. Unele boli apar mai des odata cu
eutrofizarea deoarece ea determina cresterea macrofitelor (plante de
apa) ce favorizeaza cresterea unor organisme ce sunt gazde ale
parazitilor. De asemenea, inmultirea algelor albastre duce la producere
de toxine ce pot otravi animalele care se adapa si cresc si nitratii de
pot produce methemoglobinemie. Uneori plantele acvatice crescute
exploziv si excesiv pot bloca navigatia pe rauri si lacuri....
Eutrofizarea se produce mai rar in rauri si e mai putin grava ca cea pe
lacuri. Eutrofizarea se produce in multe zone si pe cale naturala, dar
de regula lent. de aceea cel mai corect ca poluare de origine antropica
ar trebui sa vorbim de eutrofizare accelerata. Ea a devenit o mare
problema in tarile dezvoltate. unde se ajunsese ca in 1985 65% din
lacuri sa se considere eutrofe (numai 12% in Canada, 28% Africa de Sud,
dar 70% in SUA!). Suedia avea deja in 1990 la 80% din statiile de
epurare si treapta tertiara pentru eliminarea fosforului. NU sunt bani
aruncati, deoarece odata produsa eutrofizarea, costurile de "reparatie"
sunt enorme. Austria a platit peste 750 milioane USD pentru 28 de lacuri
, peste 1 milion USD / km2 lac!
Eutrofizarea se poate reversa (Metode sunt descrise intr-un subcapitol
ulterior) dar trebuie o mare grija deoarece fenomenul este foarte
complex si in ciuda intenselor cercetari este inca incomplet cunoscut si
inteles de oameni. Se pot face deja predictii, exista si formule de
calcul. Lupta cu eutrofizarea accelerata a inregistrat succese dar si
esecuri multe. Ea nu se poate rezolva cu masuri tehnice punctiforme,
deoarece e o adevarata boala a civilizatiei moderne, trebuind abordata
strategic, p escara larga de spatiu si timp, in toate politicile de
dezvoltare urbana, investitii, legislatie etc.
[....]
Eutrofizarea afecteaza mai ales lacurile. Se poate combate prin masuri
externe masei de apa vizate si prin masuri interne.
Masurile externe vizeaza reducerea aportului de azot si fosfor, prin:
reducerea utilizarii lor ca fertilizatori agricoli sau in alt scop in
zona; epurarea lor din apele uzate; canalizare inelara in jurul
lacurilor ca sa nu mai existe deloc deversari; sedimentarea si
precipitarea directa a substantelor nutritive in efluent; inlocuirea
fosfatilor din detergenti; reimpaduriri, reducerea zootehniei intensive
etc.
Unde preventia nu a avut succes trebuie masuri interne, in lacul in
cauza, instituita o "terapie intensiva", constand in manipulare fizica,
chimica si sedimentica sau biologica. Dintre metodele de manipulare
fizica amintim aerarea hipolimnetica (furtun cu aer comprimat la
fundul lacului, uneori continuu timp de ani in sir!), destratificare
(asigurarea amestecului apei de fund cu cea de suprafata), eliminarea
apei hipolimnice (pomparea afara din lac a apei din adancime),
modificarea regimului de siroire; Din metodele chimice si sedimentare
amintim precipitarea nutrientilor in situ; dragarea malului anoxic de pe
fundul lacului sau inactivarea lui; Dintre manipularile biologice
amintim cosirea si extragerea vegetatiei (macrofite) si algelor chiar
pestilor; aplicarea de substante toxice - ierbicide, algicide,
pesticide; manipulari directe ale echilibrului ecologic si lantului
trofic prin introducere de specii alohtone etc.
Costurile sunt imense, ajungand in Austria de exemplu la 740 milioane
USD in perioada 1989 - 1995, cand au trebuit tratate 28 de lacuri cu
suprafata totala de 960 km2, ceea ce inseamna peste 1 milion USD / km
patrat de lac tratat!
[....]
`
Cristi Pitulice wrote:
>
> Cresterea continutului de nitrati in ape, de la deversari accidentale de
> reziduri de la ferme sau supra-fertilizarea solurilor duce la contaminarea
> apelor.
>
> Aha....hai ca m-am prins Bolboci e verde de la Comtimul ala de la cota 2506 nu...?..... Hm.... cred ca au mutat si Nitramonia din Fagaras pe la Padina....da...da....
sau altor