Liste Alpinet - alpinet2k

Mesajul meu anterior s-a adresat celor care au luat cunostinta de VECHILE OBSESII ale lui Mircea Marian Odrean. Cu autorul obsesiilor nu am purtat si nu voi purta nici un dialog.

Sunt necesare citeva precizari:

1. Sute, poate mii de oameni, au fost initiati sau perfectionati in ale muntelui de Emilian Cristea. Multi dintre acestia ii poarta si acum recunostinta si au vie in memorie persoana acestuia. Noi cei de la Clubul Alpin Floarea de Colt facem parte dintre acestia. Sunt altii (cred ca putini) care nu l-au apreciat sau poate chiar l-au urit. Este acceptabil, este omenesc. Trebuie insa sa ai o gindire aparte - eufimestitc vorbind - ca sa-l aduci in discutie pe Hitler pentru lupta post-mortem cu E. C. Discutiile pe acesta tema, obsesia si agresivitatea lui M. M. O. au constituit motivul nemultumirii mele in relatia (atit cit a fost) cu acesta.

2. In drumetiile mele montane (din pacate se aduna atitia ani!) au fost situatii in care am fost asigurat de coechipieri. La rindul meu am asigurat pe multi altii. Am considerat aceasta ca o comportare fireasca de intr-ajutorare. Au fost si situatii cind am asigurat si pe necunoscuti gasiti pe traseu in situatii dificile. Niciodata nu am tinut o socoteala sa stiu de cite ori l-am asigurat pe X si de cite ori m-a asigurat acesta pentru a vedea care datoreaza celuilalt mai multa recunostinta. Acum, pe un ton patetic M. M. O. imi reaminteste ca mi-a salvat viata atunci cind am cazut (cu litere mari) pe Albisoara Crucii. Dar oare am cazut? Si apoi ce cautam acolo?!

Pentru a nu intra intr-o polemica fara rost (de tipul ba tu.... ba tu... si pe care cititorul atent al mesajului meu anterior a sesizat ca nu am deschis-o eu, dar care are rostul ei de a deschide ochii celor care ar putea sa intre in situatii asemanatoare) voi prezenta simplu faptele:

- in ziua de 7 septembrie 1986, dupa cum am convenit in prealabil cu M. M. O., urma sa urcam in Braul Portitei din Caraiman cu scopul sa coborim pe valea Spumoasa, traseu pe care el il mai facuse iar eu nu il cunosteam

- M. M. O., in loc sa ne urce spre Briul Portiei pe unul din traseele cunoscute si rapide, a facut fara sa ne consulte (pe mine si pe al treilea coechipier: Liviu Catitchi) un scurt ocol : Valea Alba, Albisoara Crucii, Poiana Mare, Briul Portitei. Aici am facut prima greseala: am acceptat acest drum care ne-a scos cu mare intirziere in Braul Portitei. Pe vremea aceea nu stiam de "rezervatia" lui M. M. O. dar nici nu o aveam in vedere (aceasta zona am batut-o dupa 10 ani)

i Inainte de a ajunge la intersectia dintre Brau si valea Spumoasa a tras de o seuta care i-a facut cu ochiul M. M. O. a vrut sa ne detruneze din drum si sa renuntam la insasi la scopul drumetiei din acea zi. Nu am fost de acord, fapt care l-a infuriat peste masura. Este cu totul inexact ca ne-ar fi indrumat spre valea Jepilor, oricum acest traseu ne era cunoscut. In realitate, cu cuvinte cu grija alese si care nu pot fi reproduse in aceasta pagina ne-a trimis spre originea noastra paminteana, ceea ce pe Liviu Catitchi l-a bulversat peste masura, l-a facut sa repete in nestire: dar noi, ce i-am facut...

Si fiindca tot aduce vorba despre disciplina se ridica problema: avea dreptul M. M. O. sa nu respecte ceea ce a convenit in prealabil cu grupul si sa-l paraseasca pentru o fantezie de moment? Sau, considera pe liderul grupului un mic F hrer (fiindca tot a adus vorba de Hitler, de pisici si de Eva Braun) care taie si spinzura?

(PROBLEMA DISCIPLINEI PE MUNTE, cu multiplele ei aspecte, a RESPECTULUI INTRE COECHIPIERI dar si fata de MUNTE sunt probleme importante care ar merita o dezbatere in aceasta pagina, dar, evident, depaseste cadrul prezentului punct de vedere).

- apoi am facut o a doua greseala: am coborit valea Spumoasa in doi necunoscind "clenciul" pentru a intra in Valcelul Inspumat.

- Luni seara, cind am sosit in Gara de Nord (dupa o noapte petrecuta in abrupt legat in corzi deasupra saritorii lui Magheru) am fost intimpinati de o multime de cunoscuti: sa-i vada pe cei pe care ii credeau deja morti.

Din rindul lor s-a indreptat catre mine M. M. O. si scurt mi-a cerut caietul cu insemnari pe care il lasase in grija mea, a luat caietul, a facut stinga-imprejur si a plecat. Atunci, am fost optimist: am crezut ca am scapat definitiv de el. Acum, insa, sunt sigur de acest lucru.

PUNCT

N. B. Sustin cu tarie - indiferent de pozitia salvamontului Busteni - ca este necesar sa se faca un marcaj in locul in care se fac trecerea din valea Spumoasa in Vilcelul Inspumat. Sunt destule cruci la baza saritorii lui Magheru iar intrarea din Brau in valea Spumoasa este atat de ispititoare...



Va multumesc pentru rabdare,

Dorin Gherman

Clubul Alpin Floarea de Colt

Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii