Stimati Colegi,
La 5 ianuarie 2004 apare pe Lista Mediu urmatorul text
postat de "Ursus arctos Conservation"
info@ursusarctos.ro:
Ursul brun, macelarit in Harghita
Gelu Trandafir
Evenimentu Zilei, Luni, 05 Ianuarie 2004
Romanii se lauda ca in Romania traiesc majoritatea
ursilor din Europa. E, paradoxal, "mostenirea buna" a
comunismului, mai precis a nebuniei liderilor
comunisti de a participa la vinatoare. Inainte de
razboi, ursul era considerat un animal periculos pe
care taranii il puteau vina in voie, astfel incit in
1940, in tara, mai traiau 1.000 de exemplare. Odata
instalati la putere, liderii comunisti au dat in
patima vinatorii. Ursul brun a fost protejat pentru a
avea ce sa vineze nomenclatura. In 1964, Gheorghiu-Dej
i-a lasat lui Ceausescu 4.000 de ursi in padurile
patriei.
In 1989, Ceausescu (singurul vinator ce avea voie sa
ucida ursi in Romania) a lasat mostenire 8.000 de
exemplare. Vinatoarea ursilor s-a democratizat dupa
'89 si, potrivit ultimelor date oficiale, in 1997 erau
5.600 de exemplare. Fundatia Aves, o organizatie
neguvernamentala din Harghita, considera ca cifrele
sint umflate de autoritati pentru a se permite vinarea
cit mai multor ursi.
In realitate, in opinia organizatiei, in Romania ar
mai trai 2.000-2.500 de exemplare.
Raportul preliminar privind situatia ursului brun dat
publicitatii de fundatia Aves incepe alarmist: "In
urmatorul deceniu ne putem astepta la disparitia
partiala sau totala a speciei din Carpatii Romaniei".
Presedintele organizatiei, Laszlo Szabo-Szeley, spune
ca a tras aceasta concluzie dupa ce a studiat in
amanunt situatia din Harghita, locul preferat de
vinatoare al lui Ceausescu, zona unde traiesc cei mai
multi ursi din Romania. Si, considera domnul Laszlo,
situatia se poate extrapola la nivelul intregii tari.
In 1989, erau 1.200 de ursi in Harghita, iar acum nu
ar mai fi decit 250-260 de astfel de salbaticiuni.
Fundatia Aves vorbeste despre "masacrarea ilegala a
ursilor prin metode interzise" si incalcari grave ale
legislatiei de care ar fi vinovate directia silvica
locala si filialele Asociatiei generale a vinatorilor.
Laszlo Szabo-Szeley a intocmit un raport preliminar pe
care l-a inaintat primului-ministru Adrian Nastase si
mai multor institutii europene. De la Bucuresti, unde
locuiesc primii vinatori ai tarii, nu a primit nici un
raspuns. A primit insa un raspuns de confirmare de la
Parlamentul European. Institutia europeana a raspuns
memoriului Fundatiei Aves in 10 decembrie, la trei
zile dupa ce a fost inregistrat. Scrisoarea de
confirmare a ajuns la Odorheiu Secuiesc abia dupa trei
saptamini, pe 31 decembrie. Plicul cu raspunsul
Parlamentului European era deja deschis, spune
presedintele fundatiei Aves. Laszlo Szabo-Szeley a
lansat la sfirsitul lui noiembrie si o motiune prin
care cere autoritatilor sa protejeze ursul brun. A
strins pina acum peste 1.500 de semnaturi, majoritatea
din Occident.
Acelasi urs, numarat de mai multe ori Potrivit
normelor menite sa asigure conservarea speciei, se
poate vina un urs la zece exemplare. In baza
estimarii numarului de exemplare dintr-un judet, in
fiecare an este stabilita asa-numita "cota de
recoltare", numarul de ursi care pot fi impuscati.
Potrivit raportului fundatiei Aves, aceste cote ar fi
umflate "in birou" pentru a se putea vina in voie: "Un
urs este "numarat" si in locurile de pasaj pe unde a
trecut intimplator.
Intr-o singura noapte un urs poate strabate pentru
procurarea hranei o distanta
de 15-20 km, fiind numarat pe tot parcursul traseului.
In zonele de deal, un urs este numarat de circa trei
ori pentru a avea cote de recoltare cit mai mari".
De exemplu, in urma numaratorilor statului, pentru
sezonul de vinatoare 2003-2004 s-a aprobat vinarea a
74 de ursi in Harghita. Fundatia Aves a realizat
propriul sistem de numarare, pe care-l considera mult
mai exact (a numarat birlogurile ursilor, in perioada
de hibernare) si a tras concluzia ca putea fi aprobata
impuscarea a cel mult zece exemplare. Problema
estimarii cit mai exacte a numarului de salbaticiuni
este deci cruciala.
Ea a fost dezbatuta la o conferinta organizata in
iunie, la Poiana Brasov, de Consiliul Europei, privind
conservarea faunei in Carpati. In aprecierile finale
se arata ca exista motive de indoiala privind
estimarea numarului de animale salbatice: "De cele mai
multe ori metodologia este prost stabilita si
nestandardizata", este o mare posibilitate ca acelasi
animal sa fie numarat de mai multe ori si "nu exista
nici un control independent al calitatii sau
corectitudinii datelor". O evaluare facuta in general
sistemelor de estimare din tarile carpatice, cu atit
mai potrivita Romaniei, avind in vedere secretomania
legata de domeniul vinatorii, secretomanie mostenita
de la Ceausescu o data cu patrimoniul de salbaticiuni.
Fundatia Aves acuza autoritatile ca infesteaza vinatul
prin momirea ursilor folosind cadavrele unor animale.
E asa-numitul "vinat la hoit", in care ursii sint
obisnuiti sa vina si sa se hraneasca din cadavrul unui
animal domestic (cal, vaca, porc) mort in ograda
statului. Vinatorul sta aproape, bine ascuns intr-un
adapost, si "vineaza" de la citva zeci de metri ursul
naravit. Potrivit lui Laszlo Szabo-Szeley, in judetul
Harghita s-ar fi dezvoltat de pe vremea lui Ceausescu
"metoda OTH" (de la observator tip Harghita),
constructii solide din lemn si beton din care se
vineaza fara nici un risc si fara a-i da animalului
nici o sansa. Laszlo Szabo-Szeley mai sustine ca in
Harghita ursii ar fi vinati ilegal in birlog, iar
femelele gestante ar fi ucise toamna sau la inceputul
primaverii, cind puii sint inca in birlog. In finalul
raportului sau, presedintele Fundatiei Aves cere
primului-ministru sa dispuna "reevaluarea de urgenta a
efectivelor de ursi". Concluziile raportului Aves,
primite cu reticenta "Nu putem vorbi de un masacru",
spune Cristoph Promberger, directorul Carpathian Large
Carnivore Project. "Sint constient ca sint probleme
privind vinarea ursului in Romania, dar explicarea
scaderii numarului de ursi nu este asa de simpla.
Populatia de ursi a scazut dramatic in special in 1990
si 1991, dar trebuie spus ca in timpul lui Ceausescu
era un numar mult prea mare de ursi, mult peste ce
putea sustine mediul natural. E o problema dificila
din punct de vedere etic. Am vinat si eu, eu nu vad in
asta o vinatoare adevarata, sa astepti la un
observator 30 de minute pina vine ursul la hoit".
"Ursul brun nu e nici pe departe amenintat in
Romania", sustine cercetatorul stiintific George
Predoiu, manager la Institutul de cercetari si
amenajari silvice, institutie guvernamentala. Domnul
Predoiu spune ca la Harghita managementul asigurat de
filiala RNP este foarte bun. "Uniunea Europeana si
alte organizatii dau bani pentru proiecte si actiuni
de conservare, dar ca sa primesti proiectul trebuie sa
provoci problema. Probleme vor putea aparea in viitor,
dar nu din cauza vinatului, ci prin construirea de
autostrazi si marirea intravilanului".
VA URMA!!!!
Laszlo Szabo-Szeley
Mesajele sunt preluate ca atare de la sursele menţionate.
Nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru forma şi conţinutul lor.
Alte mesaje din aceeaşi discuţie:
Legături cu Ghidul Montan:
Nu există comentarii pentru acest mesaj
@ Cotele de vanat la ursi risca sa depopuleze...