Antrenamentul de performantă (partea a IV-a)
după "Performace Training" BMC's booklet
traducerea si adaptarea: Marian Anghel
Pregătirea mentală
Cătărarea, pe cât este o activitate fizică, pe atât este psihică. Toti ne amintim că am avut momente în care ne-am cătărat prost, în ciuda unei bune conditii fizice, sau când ne-am simtit tensionati si stresati într-un traseu. Anxietatea poate strica farmecul cătărării, nu numai prin scăderea performantelor, dar stricând si ceea ce ar fi trebuit să fie plăcere. În acest episod vom prezenta câteva probleme psihologice ce pot afecta escalada si vom sugera câteva solutii. Factorii psihologici principali Anxietatea (stare de neliniste, de asteptare încordată, DEX): Acest fenomen este o emotie care apare adesea când evenimentele devin mai palpitante. O stare minimă anxioasă este pozitivă, pregătind corpul pentru ceea ce va urma. Cresterea pulsului sau adrenalinei duc la ascutirea simturilor si ajută la depăsirea pasului cheie. Prea multă anxietate duce imediat la o stare negativă Sunt foarte multe simptome caracteristice unei stări anxioase. Unele, ca un ghem în stomac, tremuratul genunchilor, nevoia urgentă de a merge la toaletă, sunt simptome fizice. Altele sunt psihice: imaginarea căderii, lovirii de stâncă, uitarea temporară. În aceste conditii cătărătorul se simte prost, obosit sau chiar devine irational. Este foarte important să-ti poti identifica toate simptomele de anxietate si mai ales momentul din care încep să-ti afecteze nivelul performantelor. Personalitatea (ceea ce este propriu, caracteristic unei persoane, DEX): Fiecare persoană este unică, prin ADN, educatie si viziune asupra propriei persoane. Sunt atât de multe variabile încât, practic, fiecare ar trebui sfătuit individual. Câteva din solutiile sugerate de noi pot ajuta unele persoane mai bine decât pe altele, asa că fiecare ar trebui să le încerce si să vadă care i se potrivesc mai bine. Abilitatea (îndemânare, iscusintă, DEX): Este crucial să stii foarte clar, de la început, care-ti sunt propriile abilităti. Împreună cu stabilirea unor obiective clare (vezi episodul I), abilitatea poate creste sau poate să scadă încrederea în sine. Un obiectiv realist face ca un cătărător să se simtă în stare să-l atingă, pe când o tintă supracotată generează o stare de anxietate si o descrestere a încrederii în sine, rezultând în mod evident ratarea. Încrederea în sine: Aceasta este încrederea în propriile capacităti, ceea ce determină o stare pozitivă, traseul devenind astfel ceva în care esti nerăbdător să intri si mai putin să-l eviti sau să te retragi. Motivatia: Aceasta este în interiorul nostru si o avem cu totii, la un nivel mai mare sau mai mic. Variază de la un individ la altul si de la un moment la altul. Depinde foarte mult de propria viziune asupra traseului si de dorinta de a-l urca. Poate fi afectată de lipsa încrederii în sine si de anxietate. Stresul: Este o problema internă care variază în functie de perceptia individuală asupra traseului. În anumite cazuri si la un nivel scăzut stresul poate avea efecte pozitive, dar cel mai adesea el determină cresterea stării de anxietate. Deasemenea, stresul poate fi determinat de cu totul alte motive, care nu au nici un legatură cu cătărarea.  Vorbirea cu tine însuti: Discutia cu tine însuti, care are loc în capul tău, poate fi de foarte mare ajutor. Acest gen de vorbire este în general negativ, dar trucul este să gândesti pozitiv. Mai jos sunt câteva exemple: - renunt! / hai că pot s-o fac! - stânca este umedă! / ar trebui sa fiu capabil sa ocolesc zonele umede! - m-au lăsat mâinile! / haideti, făceti-vă treaba! - n-o sa pot niciodată să trec! / încă doua miscări si mă odihnesc! În prima fază această transformare negativă/pozitivă trebuie făcută în mod consecvent dar, asemenea tuturor antrenamentelor mentale, în curând va deveni o a doua natură. Această gândire pozitivă trebuie folosită ca un instrument pentru iesirea din impas. Este posibil să gasesti câteva fraze cheie pe care le folosesti regulat, atât pentru relaxare cât si pentru cresterea adrenalinei si depăsirea pasului. Este posibil, deasemenea, să personalizezi discutia ca si cum cineva ti-ar spune ce să faci. Stabilirea obiectivelor: Acest aspect a fost pe deplin prezentat în primul episod (partea I). Ideea pentru a evita anxietatea este ca ele să fie realistice si accesibile. Dacă anxietatea este o problemă majoră pentru tine fixează-ti un obiectiv mai mic, pentru a căpăta încredere în tine. Cătărarea pe trasee mai usoare iti va da posibilitatea să te concentrezi pe exercitiile psihice si va readuce totodata relaxarea pierdută în traseele mai dure. Repetarea mentală a traseului, prin vizualizare: Înainte de a începe cătărarea reptă miscările pe care le vei face, mental. Dacă adaugi si o gândire pozitivă, simtindu-te "bazat" si miscându-te foarte bine, o să constati că toate acestea determină o stare benefică încă din start. Pe un traseu scurt este posibil să vezi toate miscările de la sol, dar pe unul lung acest lucru este mai greu. În acest ultim caz studierea se face pe sectiuni, identificând (dacă este posibil, bineînteles) miscările, punctele de odihnă si cele de asigurare (pentru asigurările mobile). Unii oameni reusesc chiar să se imagineze în pasul respectiv si identifică miscările ca si cum ar vedea prin proprii lor ochi. Altii vizualizează cătărarea undeva din exterior, ca si cum ar fi o altă persoana. Uneori poti simti stânca asa cum ti-ai imaginat-o. Cu cât te apropii mai mult de realitate, cu atât mai mult vei avea succes cu aceasta tehnică. Încălzirea mentală: Multi cătărători au găsit că exercitiile fizice de încălzire îi ajută să se pregatească psihic. Nevoia de a uita celelalte probleme si concentrarea numai la escalada este foarte importantă. Adesea un set de exercitii de rutină în încalzire si cătărare pot fi "butonul" deconectant. Relaxarea în cătărare: Tensiunea musculară provocată de anxietate sau de exercitiile fizice afectează nivelul cătărării. Exersează pozitii pentru relaxare. Dacă ai gasit un punct de odihnă sunt câteva tehnici pe care le poti folosi: - înainte de a începe să te catări linisteste-te si concentrează-te asupra respiratiei. Încearcă să elimini aerul cu ajutorul muschilor abdominali. Concentrează-te pe încetinirea respiratiei si relaxarea muschilor. Toate acestea au rolul de a încetini pulsul si de a creste concentrarea. - nimic nu poate înlocui experienta si cătărarea propriu-zisă. Cu cât te vei descurca mai bine in situatii de stres, cu atât mai confortabil te vei simti. Încearcă să exersezi noile programe fizice si psihice într-un mediu familiar, apoi creste gradat nivelul de stres. Construieste-ti treptat o atitudine pozitiva. (va urma) •
|
