Ghid montan - Muntele Mare - Baisoara

3 A.     STAŢIUNEA BĂIŞOARA - CRUCEA CRENCII - MUNTELE ROMÂNEASA - REZERVAŢIA SCĂRIŢA-BELIOARA - V.BELIOARA - LUNCA LARGĂ - CHEILE RUNCULUI - RUNC - OCOLIŞ

            Marcaj: cruce albastră   Durata: 6 ore (3 până în rezervaţia Scăriţa-Belioara)       

            Caracter: Marcaj ce face legătura dintre staţiunea Băişoara şi Valea Arieşului, utilizat însă în primul rând pentru vizitarea, plecând din staţiune, a rezervaţiei Scăriţa-Belioara şi pentru accesul la celelalte obiective din zonă: Cheile Pociovaliştei, Cheile Runcului, Cheile şi Mănăstirea Poşaga etc. Traseul este uşor accesibil pentru drumeţie în tot cursul anului, mai ales pe porţiunea dintre staţiune şi rezervaţie. Iarna orientarea este însă dificilă, traseul fiind recomandat numai cunoscătorilor.

            Pentru cicliştii montani traseul este accesibil, dar necesită experienţă şi antrenament, fiind recomandabilă evitarea porţiunii dintre cabana militară şi V.Vadului (se coboară pe drumul forestier) şi efectuarea primei părţi a coborârii pe V.Belioara pe lângă biciclete.

            Din faţa cabanei "Muntele Băişorii" (hotelul), urmăm şoseaua, lăsând suuccesiv spre dreapta "drumul militar" (însoţit de marcajul cruce roşie) şi apoi drumul forestier ce coboară în V.Vadului, ajungând la 15 minute de la plecare aproape de Cabana Militară, unde stâlpii de marcaj ne indică să părăsim drumul asfaltat, intrând în dreapta în pădure. Coborâm mult, pe un vechi drum de căruţe pe alocuri adâncit de ape.

            Într-o poieniţă avem grijă să cotim stânga, împreună cu marcajul, ce ne conduce în scurt timp la firul Văii Vadului, pe care îl traversăm. După încă 50 m, într-o poieniţă, cotim aproape 180 de grade spre dreapta, întâlnind drumul de tractor ce vine pe firul Văii Vadului. După câteva zeci de metri cotim la stânga pe o potecă, traversăm drumul forestier (care se sfârşeşte puţin mai la stânga, continuându-se numai cu un drum de tractor) şi urcăm prin pădure. Treptat panta scade iar poteca ne scoate într-un luminiş, unde ne orientăm faţă-dreapta, pe lizieră, coborând apoi oblic pe o potecă spre un drum de care ce vine din V.Vadului.

            Suntem la Crucea Crencii, la limita dintre judeţele Cluj şi Alba. De la plecare a trecut o oră. Un drum de tractor foarte adâncit de ape urcă în dreapta, spre Stăuina Runcanilor. Noi mergem înainte pe drum, apoi, la colibe, un alt drum urcă la stânga, în serpentine, spre culmea ce duce la muntele Boinic, Şovaru şi obârşia văii Jgheburoasa. Drumul cel mai bătut continuă înainte, pe curbă de nivel, noi însă îl părăsim şi ne orientăm spre sud, prin fânaţ, ghidaţi de un stâlp de marcaj. Poteca firavă devine treptat mai bine conturată.

            Traversăm Apa Rătăcită, cum plastic a fost denumit izvorul Văii Tisei datorită meandrelor pe care la face în această zonă plată şi mlăştinoasă. Urcăm vizavi, spre colibele numite La Ştiolne. Aici întâlnim un drum ce vine din spate-dreapta, pe culme, de la colibele Bocşeşti (unde se sfârşeşte drumul auto forestier ce urcă din Săgagea). Începem să urcăm pe Muntele Boului, pe un drumeag înierbat, destul de abrupt, lăsând în stânga noastră nişte plopi.

            Ajunşi în culme cotim spre dreapta, poposind la stâlpul de marcaj pentru a admira peisajul ce se deschide în direcţia staţiunii: Se vede sub noi firul Apei Rătăcite, colibele Ştiolne, Bocşeşti, Crucea Crencii şi Zăpodie (în dreapta, pe versantul dinspre V.Tisei al muntelui Şovaru). În plan mai depărtat se văd nenumăratele case de vacanţă ridicate în staţiune, iar pe orizont se conturează la vest-nord-vest vârful Buscat, la vest vf.Pietrele Mărunte, continuat spre stânga de Muntele Mare şi Neteda.

            Ocolim în urcuş lin, pe drumeagul înierbat, obârşia Văii Boului, aflată în stânga noastră. Tot în stânga rămâne şi vf.Româneasa, în dreptul căruia traseul devine orizontal, iar panorama spre sud, până acum obturată, ni se deschide brusc: Se vede Valea Arieşului şi împărăţia de munţi din sudul Apusenilor şi, în zile cu vizibilitate bună ( iarna sau în octombrie), se pot admira la orizont crestele munţilor Făgăraş, Parâng şi Retezat!

            Direcţia de mers se schimbă din nou. Ne orientăm spre est, printre ienuperi, şi coborâm într-o şa. Aici  părăsim drumul şi urcăm direct prin păşune, ghidaţi de semnele de marcaj aplicate pe pietre, spre vârful Cuntenitu. Este ultimul urcuş. Ajunşi în culme lăsăm în dreapta vârful, cu baliza topo, şi, la 2 1/2 - 3 ore de la plecare, ajungem la marginea rezervaţiei Scăriţa-Belioara.

            Intrarea în rezervaţie este barată de un gard, prevăzut cu un pârleaz. Cu câteva zeci de metri înainte de gard, în stânga, la obârşia văii Belioara, un stâlp cu săgeţi marchează începutul traseului triunghi albastru (ce traversează rezervaţia şi coboară în Runc prin Cheile Pociovaliştei). Marcajul nostru, cruce albastră, coboară abrupt, prin păşune, ajungând la un izvor. Din stânga vine de pe un picior un drumeag înierbat. Continuăm să coborâm pe linia de cea mai mare pantă şi intrăm în pădurea de fag.

            Poteca se transformă treptat în drum de tractor, ce urmează firul apei, scoţându-ne din pădure la o ramificaţie, unde un drum de tractor urcă în serpentine pe versantul din stânga. Continuăm pe firul văii, pe drumul ce devine treptat carosabil. După circa o oră trecem pe lângă cantonul silvic Lunca Largă şi intrăm în satul cu acelaşi nume. Ajunşi în valea Ocolişului, la drumul principal, cotim dreapta şi intrăm curând în Cheile Runcului, a căror versanţi abrupţi se ridică la înălţimi impresionante. Pe vale mai întâlnim vechi mori, vâltori şi alte instalaţii tradiţionale acţionate de forţa apei, unele încă în funcţiune.

            După 3,5 km din Lunca Largă ieşim din chei şi ajungem în satul Runc, unde se sfârşeşte traseul marcat cu triunghi albastru, de care ne-am despărţit cu circa 3 ore în urmă. 300 de metri în aval vedem şi confluenţa Ocolişului cu apa Pociovaliştei. De aici, urmând în continuare drumul,  trecem prin Ocoliş, sat reşedinţă de comună, înşirat pe vale. După 4,5 km parcurşi din Runc ajungem la Gura Ocolişului, la confluenţa cu Arieşul, unde întâlnim drumul naţional, pe care  sunt 34  km până la Turda şi, în sens opus, 51 km până la Câmpeni. Gara Ocoliş este la 500 m de mers, spre dreapta, mocăniţe circulând de două ori pe zi.