Comunitate

Caută

Evenimente
Vă recomandăm
Marathon Piatra Craiului



Marathon 7500



Bike marathon 4 Mountains



Cazare Predeal

cazare


Cazare, Pensiuni, Hoteluri

Parteneri
Zitec - software outsourcing romania

Ştirile Radio Cluj


Alpinet on TwitterAlpinet on Facebook

Jurnale - Cheile Orzei si Valea Ialomitei imediat in aval

Bookmark and Share

Cheile Orzei si Valea Ialomitei imediat in aval

Aceasta scurta drumetie a fost realizata pe Valea Ialomitei, duminica 10-Apr-2011, intr-o zi frumoasa de primavera si s-a desfasurat cu piciorul, intre Dobresti (tabara Vanatorul) si partea din amonte a cheilor Orzei, pana la barajul care formeaza lacul Scropoasa. Pana la Dobresti am venit cu masina.

Traseul desi scurt (vreo 2.5 km la dus) a fost incantator, vremea buna si peisajul pe masura. Desigur ca interventiile antropice dramatice din zona au fost trecute pe cat posibil “cu vederea”, desi ele sunt prezente la tot pasul.

Cariera de calcar de la Lespezi, care furnizeaza materia prima pentru fabrica de ciment de la Fieni, este un dezastru ecologic de proportii; mai mult calcarul inca este transportat pe o banda transportoare suspendata, pana la Moroieni, banda care este in conditii precare si degradeaza peisajul. Tot la fel sunt si lacurile de acumulare si conductele de fuga ce impanzesc valea Ialomitei.

Facand insa abstractie de aceste urme ale prezentei omului sa vedem ce s-a mai putut admira.

Suntem anuntati inca de la inceputul traseului, din incinta taberei Vanatorul ca zona este infestata de ursi, inscriptia fiind insotita de un desen al “simpaticului” animal si tradusa si in engleza: “Beware!” Eu, desi am fost singur si pe tot traseul nu am intalnit tipenie de om am avut noroc si “nu m-am intalnit cu ursu”.

Astfel atentionati o pornim in amonte pe poteca ce se gaseste pe versantul nord-vestic, pe dreapta geografic, poteca ce pe alocuri este surpata si drumetul are posibiliteatea de a ocolii surpatura prin versant sau de a lua firul vaii.

Ocazional obstructionarea potecii este generata de grohotisuri ce coboara din versant, reprezentand conuri de dejectie ale unor valcele.

Desi anotimpul e timpuriu si padurea inca nu a infrunzit, pe sol cateva plante ne incanta privirea. Remarcabila este Crucea Voinicului (Hepatica transsilvanica);

Crucea voinicului este o plantă din familia ranunculaceae, rară, care creşte doar în Munţii Carpaţi ca specie endemică.

Din acest motiv, planta este declarată monument al naturii fiind ocrotită de lege, crescand, dupa cum se vede, la munte, în zone umbroase prin păduri şi tufărişuri.

 

De asemenea am intalnit si mai cosmopolita Petasites albus, o specie de brusture care infloreste in luna aprilie.

 

Tot in zonele in care poteca este rupta apare la zi si conducta ce transporta apa captata de la Sapte Izvoare. Conducta este din inox si cand este dezvelita arata ca o uriasa anaconda.

 

Valea Ialomitei in acest sector, pana la intrarea in Cheile Orzei are aspect haotic, printre bolovanii de dimensiuni mari, din talveg formandu-se cascade.

 

Apar si fenomene de coroziune-eroziune: bazine de podea si perete numite "marmite".

 

Traseul continua astfel o vreme pana la o punte peste Valea Ialomitei unde poteca turistica marcata cu cruce albastra se indeparteaza de vale urcand in vesant, unde dupa ce trce de o inseuare, coboara spre Scropoasa. 

 

Traseul pe cruce albastra, peste munte este singurul care confera accesul spre Spropoasa. Urmand traseul prin versant calatorul nu va vedea Cheile Orzei doar daca parasind marcajul continua drumul pe vale.

Pe stanga geografic (pe dreapta cum urcam), in peretele vaii care deja incepe sa formeze Cheile Orzei se observa o falie in masa calcarelor care prezinta si “oglinda de frictiune” si breccie de falie la partea inferioara, in talveg. Fiind un loc “curat” a fost o zona buna unde s-a putus suspenda conducta de inox de la Sapte Izvoare. 

 

Din acest punct ne apar in fata, in toata splendoarea lor Cheile Orzei.

Situate la sud de lacul Scropoasa în Muntii Bucegi, Cheile Orzei sunt printre cele mai stramte, frumoase si spectaculoase chei de pe Valea Ialomitei si chiar din România. Se intind pe o lungime de cateva sute de metrii fiind săpate în masa calcarelor masive ale Jurasicului superior.

In partea lor cea mai din amonte cheile sunt si cele mai inguste fiind obturate cu un baraj ce formeaza in spatele lui lacul Scropoasa, lac ce desigur nu este vizibil din chei. In schimb interventia antropica este perfect vizibila, o usa portocalie de fier oprind accesul peste baraj.

Peretele din stanga al cheilor este intr-adevar impresionant taind rasuflarea drumetului care priveste in sus in lungul lui.

La baza acestui perete, imediat aval de baraj se dezvolta un lac, similar cu ceea ce in Banat s-ar numi o “dorna”.

Amenajarile hidroenergetice includ si un tunel antropic, inchis cu usa metalica in partea din amonte, care ar putea conferii accesul spre Scropoasa daca n-ar fi inchis; cei care s-ar incumeta sa "viziteze" tunelul au nevoie de o lanterna.

 

In partea din amonte a cheilor urmele iernii au fost inca prezente, zapada putand dainuii prin locurile orientate spre miazanoapte inca multa vreme.

In concluzie putem spune ca vizitarea Cheilor Orzei si a portiunii din Valea Ialomitei imediat in aval este o excursie inedita, cheile fiind intr-adevar impresionante; Zona este linistita si turistii sunt rari;

Calatorul insa trebuie sa fie discret, pentru a nu deranja flora endemica si nici fauna si sa evite pe cat posibil sa interfereze cu instalatiile antropice, care asa cum am subliniat inca de la inceputul acestui material, sunt prezente la tot pasul.

 

Bibliografie selectiva:

1.      http://cristeaviorica.blogspot.com/2010/04/crucea-voinicului-hepatica.html

2.      http://ro.wikipedia.org/wiki/Cheile_Orzei

3.      http://en.wikipedia.org/wiki/Petasites_albus

 

Autor: GIGI PAUL DRAGOMIR
Înscris de: GIGI PAUL DRAGOMIR
Vizualizări: 39036, Ultima actualizare: Luni, 9 Iul 2012



Legaturi cu Ghidul Montan:
Muntii BUCEGI  


O poză: [N-am găsit]

Un articol: [N-am găsit]

Un traseu:
Tabara Caprioara-Plaiul Priporului-Varful Brindusa-Cabana Scropoasa

 

Comentariu
Florin Florea Florin Florea, Marţi, 26 Apr 2011, 8:12

Salut
In articolul tau s-a strecurat o eroare
Acea conducta de dimensiuni mici nu reprezint galeria de fuga pentru apa ce coboara de la scropoasa la hidrocentrala dobresti ci reprezinta conducta care alimenteaza cu apa o fabrica de imbuteliere apa plata(7 izvoare)

Fără foto Radu Puşcarciuc, Miercuri, 18 Iul 2012, 23:49

- Crucea-voinicului (Hepatica transsilvanica) face parte, aşa cum ai scris, din familia Ranunculaceae (atenţie la regulile gramaticii româneşti şi convenţiile nomenclaturale internaţionale de scriere a numelor comune şi ştiinţifice!)
- specia nu este rară!
- de unde ştii că este monument al naturii?
- este, adevărat, un endemit al Munţilor Carpaţi, mai precis, a celor Orientali şi Maridionali

Comentarii pentru acest articol
Autentifica-te sau inregistreaza-te pentru a inscrie comentarii