Avalanșă în Munții Baiului : News

Obiectiv: sectorul central al Munţilor Baiului. Timp necesar: 4-4½ ore Traseu nemarcat. Uşor de parcurs în orice anotimp.



Este un traseu mai lung (măsoară circa 16 km), dar care asigură o ascensiune uşoară la culmea principală a masivului, precum şi legătura cu drumurile şi potecile care coboară spre valea Prahovei, la Sinaia sau Buşteni. O mare parte din el se desfăşoară pe şoseaua forestieră, astfel încît timpul necesar pentru această acţiune (ll/2-2 ore) se poate scurta prin folosirea maşinilor care urcă la punctele de exploatare a lemnului.

Traseul începe din centrul satului Trăisteni (de la restaurant), unde din şoseaua judeţeană (care se desfăşoară pe valea Doftanei) se desprinde un drum forestier către vest (stânga). Din acest loc, către apus se deschide valea Prislopului, cu albia largă, cu numeroase despletiri şi versanţi încă bine împăduriţi. În ultimul plan, în stânga, apare culmea golaşă a Şteiasci, cu vârful Şteiasa Mica (1624 în). Către E-SE vedem o parte a albiei Doftanei, localitatea Trăisteni, culmea Negraşului (stânga) şi bazinul Ermeneasa. După cîteva minute de la înscrierea pe drumul forestier trecem peste podul de pe Doftana, loc de unde se poate urmări punctul de confluenţă al albiei Prislopului cu aceasta (în stânga). Încă 100 m şi din drumul forestier se desprinde în dreapta un altul care urcă la gospodăriile de pe deal. Noi continuăm traseul pe drumul din lungul văii. Treptat, panta creşte ca valoare, însă ascensiunea continuă să fie lejeră. Se lasă în urmă ultimele case din localitate. Drumul îşi schimbă uşor direcţia spre dreapta (V-NV), menţînîndu-se la circa 30-40 m înălţime faţa de albia Prislopului. Pe versant (în dreapta) se văd ravene, ogaşe, valuri de alunecări pe aproape întreaga suprafaţă despădurită. După circa 30 minute de la plecare ajuhgem în dreptul confluenţei cu valea Porcăreaţa (bine împădurită), unde din nou direcţia drumului se modifică spre dreapta (nord). Se merge 10-15 minute printr-o frumoasă pădure de fag, de unde se iese într-o rariste. De aici poate fi zărit în ultimul plan Muntele lui Petru, vârful principal ieşînd în evidenţă prin forma conică. În continuare, pe aproape 4 km, drumul forestier se menţîne pe stânga văii, urcând sau coborând pante mici la baza unui versant partial despădurit; se trece pe lîngă unele amenajări forestiere (magazie, rampă de încărcare etc.). Pe dreapta văii se văd bazinele de recep-tie, bine împădurite, ale torenţilor care fragmentează versantul estic al culmii Şteiasa Mare. După 1¾ oră de la plecare ajungem la confluenţa dintre pâraiele Baiul Mare (în stânga) şi Prislop (dreapta), loc marcat şi de bifurcarea drumului forestier. Între cele două albii, la baza versantului, există o cabana forestieră din spatele căreia se poate urma o potecă prin pădure, care urcă ceva mai aceentuat pe culmea Baiu, la stână, şi apoi la vârful Baiul Mic (timp necesar- 2 1/2 ore). Prin deschiderea văii Baiul Mare se zăreşte o parte din creasta Baiul Mare (la nord de vârful principal).

După un scurt popas se reia urcuşul, urmărind drumul forestier ce merge în dreapta, pe valea Prislop, încă circa 3 km, mai întîi spre nord (10 minute), apoi către nord-vest. Se desfăşoară pe stânga văii, lîngă albie. Revărsarea apei a dus la degradarea drumului în mai multe sectoare. Aici există însă o potecă pe la baza versantului. Drumul se încheie la confluenţa dintre pîraiele Baiul Mic (stânga) şi Prislop (dreapta), care se scurg prin văi înguste, bine împădurite. Suntem la 1 150 m altitudine şi după 21/2-3 ore de la plecare. De aici începe urcuşul pe culmea dintre cele două văi. Se trece peste apa Prislopului şi se urcă poteca din faţa, care suie prin pădure. La început, ascensiunea este mai dificilă, panta depăşînd 20 grade. După 10-15 minute, înclinarea versantului devine ceva mai mica, iar poteca apare mai clară. Traseul prin pădure durează 40-45 minute, interval în care se urcă circa 250 m diferenţă de nivel. La marginea pădurii există o stână. În dreapta, peste coroana arborilor, se vede vârful Prislop, iar în NV Muntele lui Petru, cu mai multe ravc-ne (pe versantul sudic). Reluăm traseul pe poteca de vite, prin păşune, urmărind linia de culme. Urcuşul este la fel de dificil, întrucît panta depăşeşte tot timpul 25 grade. După 5-10 minute se trece pe lîngă o stână mai mica; un ultim efort (20-25 m'nute) şi se ajunge la poteca de pe culmea principală, pe care se pot zări stâlpi cu marcaj. Pe măsura apropierii de aceasta, orizontul se deschide, mai ales către sud, est şi nord. Pot fi observate: tra-seul străbătut, văile încă bine împădurite Prislop şi Baiul Mic, dincolo de care (în dreapta) apare vf. Baiul Mare, continuat în est de vârfurile Şteiasa Mare şi Şteiasa Mica. În stânga se desfăşoară culmea şi vârful lui Petru, din care se desprind spre sud-est culmea Prislop (cu stână), iar spre est culmea Orjogoaia. În ultimul plan se zăresc Munţii Grohotiş.

Din poteca de culme, traseul poate fi continuat spre nord-est (dreapta), urmărind marcajul peste culmea Orjogoaia până în valea Doftanei (vezi traseul 16) sau spre S-SV (stânga), pe poteca marcată, până în drumul ce trece prin şaua de la nord de Baiul Mic. Aici, drumul se bifurcă, marcajul contînuînd pe culmea Zamorei spre Buşteni (vezi traseul 8). Pentru a ajunge la Baiul Mic se urcă pe drumul din stânga cîteva minute. De la vârf se pot alege variante de coborîre la Buşteni sau Sinaia (vezi traseele 7 şi 8).